Fiecare sesizare trimisă pe bucuresti.help are o adresă. Puse cap la cap, adresele desenează o hartă a orașului pe care autoritățile n-o publică: unde se plânge lumea cel mai mult, unde se rezolvă efectiv ceva — și cât durează. Erau 598 de sesizări în iulie și 1.581 în august. Ediția de față adaugă ceva ce n-am putut măsura până acum: dacă linkul cu fotografiile e deschis de un funcționar sau doar de un robot.
Cine folosește bucuresti.help
La prima sesizare nu e un activist civic care patrulează cartierul în căutare de nereguli. E cineva care dă peste o problemă — cel mai des o groapă în asfalt, o bucată de spațiu verde călcată sau o mașină pe trotuar, lângă bloc ori pe traseul zilnic — destul de enervantă cât să scoată telefonul din buzunar.
Tendința din vară se adâncește: oamenii se întorc. În iulie, doi din trei trimiteau o singură sesizare și nu mai reveneau niciodată; în august erau șase din zece, acum sunt puțin peste jumătate. Cei care revin produc deja patru cincimi din tot ce se trimite de pe conturi, iar șapte din zece nu mai sesizează a doua oară același tip de problemă, ci una nouă.
Noutatea lunii e ce fel de problemă devine a doua. Dintre cei 144 de oameni care au raportat vreodată o mașină parcată pe trotuar, 39 au ajuns ulterior să ceară stâlpișori pe acel tronson — unul din patru. Iar cererea de stâlpișori e, în trei cazuri din patru, a doua sau a treia sesizare a omului, nu prima. E un parcurs, nu un capriciu: întâi reclami mașina de azi, apoi îți dai seama că mâine va fi alta și ceri lucrul care face parcarea imposibilă.
54% trimit o singură sesizare, vreodată (era 61% în august, 69% în iulie) · cei 46% recurenți generează 79% din tot volumul cu cont (era 72%) · 69% dintre recurenți sesizează, a doua oară, o categorie diferită de prima · 27% dintre cei care au raportat o parcare pe trotuar au cerut ulterior stâlpișori · 133 din cele 182 de cereri de stâlpișori venite de pe conturi nu sunt prima sesizare a autorului
Mașina parcată pe trotuar trece pe primul loc, peste groapa în carosabil, care conducea și în iulie, și în august. Cererea de stâlpișori urcă de pe locul șapte pe patru: de la 72 de sesizări în august, la 213.
Cumulate, cele trei forme de parcare ilegală (trotuar, carosabil și categoria unificată veche) fac 521 de sesizări — 21% din total, adică o sesizare din cinci. Sunt ținute separat mai sus pentru că merg la instituții diferite.
O mașină pe trotuar pleacă în câteva ore; stâlpișorii rezolvă tronsonul definitiv. Sunt însă o cerere de altă natură, către alt destinatar: Administrația Străzilor și primăria de sector, nu Poliția Locală. Din 12 septembrie, o sesizare de parcare pe trotuar poate fi transformată de oricine în cerere de stâlpișori.
Cele 42 de cereri derivate direct dintr-o sesizare de parcare înseamnă un tronson din opt, raportat la cele 337 de parcări pe trotuar de pe hartă. Doar 5 din 213 sunt rezolvate — stâlpișorii se montează în luni, deci e prea devreme.
Administrația Străzilor apare pe aproape jumătate din sesizări, Poliția Locală — cumulat pe sectoare — pe peste patru din zece. Brigada Rutieră intră nou în top: avizează amenajările de pe drumurile publice, deci primește cererile de stâlpișori.
Știm doar dacă cineva a dat click pe linkul cu poze, nu dacă a citit emailul. 40% din sesizările trimise cu link au fost deschise, față de 38% luna trecută, la un volum cu două treimi mai mare. Sectorul 2 rămâne primul, Sectorul 4 ultimul și singurul sub o treime.
40% cu click pe galerie, din sesizările trimise cu link oficial (918/2.271) — un plafon minim, nu rata reală de citire a emailului. Când se deschide, se deschide repede: jumătate din deschideri se întâmplă în primele șase ore și jumătate de la trimitere.
La sfârșitul lui august, Primăria Sector 2 ne-a transmis că are indicații să nu deschidă poze de pe site-uri externe, după ce platforme ale autorităților fuseseră compromise. Cum toată dovada foto stă la capătul unui asemenea link, o astfel de politică ar face sesizările să plece la fel, fără să mai ajungă la nimeni. De atunci clasificăm fiecare vizită după cinci semnale: latența față de trimitere, execuția JavaScript, browserul declarat, apartenența la un centru de date și marcajul manual al rețelei.
Una din cinci „deschideri" e un robot — de regulă filtrul antivirus al instituției, care preîncarcă linkurile din emailuri. La nivel de sesizare însă, roboții se suprapun peste deschideri umane: din 677 de sesizări măsurate, 42% au fost deschise de un om, 3% exclusiv de un robot, 56% deloc. Ratele din edițiile anterioare rezistă.
Sesizările la care Primăria Sector 2 e destinatar sunt deschise de un om în 52% din cazuri, față de 42% media orașului. Cifra are o limită: nu știm care dintre cei doi-trei destinatari a dat click.
Procentele sunt „din sesizările la care instituția e printre destinatari", nu „rata cu care ea deschide": 93% din sesizări au doi sau trei destinatari, iar o deschidere o marchează pe toate. E un indicator de sector, nu un verdict despre o singură instituție.
Fiecare vizită vine de la o rețea, iar sesizările deschise de acea rețea au destinatari cunoscuți. Pe zeci de vizite, instituția reală apare în aproape toate, în timp ce ceilalți destinatari se schimbă. Douăsprezece rețele au acum un proprietar stabilit statistic; 507 din cele 1.004 vizite vin de pe ele.
Rețeaua Primăriei Sector 2 apare în 76 de vizite, pe 47 de sesizări distincte, din 27 august până azi, fără nicio săptămână goală. Nu știm ce s-a întâmplat după deschidere, nici dacă indicația a fost revizuită.
Cifra mare e ponderea (0–1), capătul de jos al intervalului de încredere 95%; cea mică, câte dintre vizitele rețelei aveau instituția printre destinatari. Rețelele rămase neatribuite sunt aproape toate ale unui furnizor de securitate a emailului, care atinge destinatari fără legătură între ei. Fără serviciu extern de identificare: se compară destinatarii propriilor sesizări cu propriile vizite. Adresele IP nu se păstrează întregi și se șterg după 30 de zile.
Centrul Civic conduce a treia lună la rând, cu 189 de sesizări — de 1,4 ori mai multe decât Tei, al doilea. Colentina intră nou în top opt, cu volumul dublat într-o lună.
Niciun cartier eligibil nu mai e la zero, cum era Progresul luna trecută. Distanța dintre extreme rămâne: Pantelimon 39% din 82, Centrul Civic 37% din 126, față de Militari 21% din 85 și Berceni 16% din 37.
Pragul minim a fost ridicat de la 10 la 15 sesizări eligibile per cartier față de ediția precedentă, odată cu volumul — procentele de aici nu sunt direct comparabile cu cele din august, fiindcă lista de cartiere care intră în calcul e alta.
485 de sesizări sunt marcate rezolvate; raportat la cele destul de vechi cât să fi avut o șansă, rata e 26%, cu trei puncte peste luna trecută. Jumătate se rezolvă în cel mult 16 zile, șapte din zece în prima lună. Viteza nu e problema — cele trei sferturi la care nu se întâmplă nimic sunt.
Mediana 16 zile, sfertul rapid sub 12, sfertul lent peste 31. Statusul e auto-raportat: o problemă rezolvată fără ca autorul să revină și să bifeze nu apare aici, deci ratele sunt un prag minim. 67 din cele 485 de rezolvări au și o fotografie „după", moderată.
După 30 de zile fără răspuns, cetățeanul poate genera o petiție către Prefectură: 83 au ajuns acolo, 13 s-au rezolvat după. Separat, 22 de sesizări au primit un refuz explicit, iar 19 autori au făcut public motivul. Sunt puține, dar sunt singurele cazuri în care știm sigur că cineva a citit și a decis.
Escaladarea nu e disponibilă pentru toate categoriile: parcarea ilegală e contravenție rutieră, în afara tutelei administrative a Prefectului, deci acolo butonul nu apare deloc. Cele 16% rezolvate după escaladare nu dovedesc o relație de cauzalitate — o sesizare veche de 30 de zile se putea rezolva oricum, între timp.
Statusul e auto-raportat de autor, deci cine postează și dispare nu mai confirmă nimic. Din iulie, oricine poate verifica sesizarea altcuiva; din august, platforma propune un traseu de vecini de verificat. 167 de oameni, 342 de verificări.
295 din cele 342 de verificări spun „încă e acolo". Verificarea comunitară confirmă că problema persistă, nu că s-a rezolvat. Celelalte 47 au raportat o rezolvare, 18 cu fotografie; 15 poze au trecut de moderare, 3 au fost respinse. Pe baza lor s-au închis 14 sesizări, pe zece categorii.
126 de verificări au venit prin „misiunea civică", un traseu de până la cinci sesizări ale vecinilor: 70 de ieșiri, ale a 31 de oameni. Pentru 77 știm cât de departe era verificatorul: 39 la sub 150 de metri, 38 de mai departe. Jumătate din verificări sunt observații de la distanță, nu inspecții.
Se reține doar intervalul de distanță (sub 50 m / 50–150 m / peste 150 m), nu poziția, și se șterge după 90 de zile. Participarea e concentrată: 19 din cei 31 de oameni au făcut o singură misiune, trei au făcut 32 din 70. La 2.506 sesizări active, 342 de verificări sunt un început, nu un sistem de control.
Sectorul 2 conduce și brut, și raportat la populație. Împreună cu Sectorul 1 formează un grup separat: cu 90%, respectiv 60%, mai multe sesizări la zece mii de locuitori decât Sectorul 5, următorul. Sectorul 3 coboară de pe trei pe patru — e cel mai populat sector. Sectorul 4 e ultimul în ambele.
Populație rezidentă conform Recensământului Populației și Locuințelor 2021 (INS), nu populația cu domiciliul legal în sector (semnificativ mai mare pentru toate sectoarele). Pragurile de culoare sunt recalibrate față de edițiile anterioare, odată cu volumul — comparați sectoarele între ele, nu ediția cu cea anterioară. Contur sectoare: OpenStreetMap.
Pragul minim a urcat de la 15 la 25 de sesizări despre spațiul public per cartier. La praguri mici, „50% verde" înseamnă nouă sesizări — numitorul contează mai mult decât procentul.
Procentele se raportează doar la sesizările despre spațiul public (mașini, pietonal, verde, ordine) — gropile, iluminatul și gunoiul nu spun nimic despre stilul de viață al unui cartier, deci n-au ce căuta în numitor.
922 de sesizări în ultimele 30 de zile, față de 809 în cele dinainte — circa 31 pe zi. Creșterile s-au mutat în Sectorul 1, la Domenii și Pajura; Colentina și-a dublat volumul.
Ai o problemă lângă bloc?
Fotografiezi, AI-ul scrie sesizarea oficială, o trimitem la instituția responsabilă. Gratuit.
Trimite o sesizare →Susține proiectul
bucuresti.help e construit de un singur cetățean pentru ceilalți cetățeni — nu are sponsori, nu colectează date comerciale, nu are publicitate. Se susține din donații voluntare de la useri.
☕ Susține proiectulAi nevoie de mai multe informații?
Pentru presă, parteneriate sau întrebări despre metodologia raportului, ne poți scrie oricând.
✉️ Contactează-ne